<?xml version="1.0" encoding="UTF-8" ?>
<rss version="2.0" xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/" xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/" xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom">
	<channel>
		<title>RadicalHackers</title>
		<link>http://radicalhackers.ucoz.net/</link>
		<description></description>
		<lastBuildDate>Tue, 02 Aug 2011 20:18:26 GMT</lastBuildDate>
		<generator>uCoz Web-Service</generator>
		<atom:link href="https://radicalhackers.ucoz.net/news/rss" rel="self" type="application/rss+xml" />
		
		<item>
			<title>Noutăţi despre iPhone 5, cel mai aşteptat smartphone de la Apple</title>
			<description>&lt;span style=&quot;color:gray&quot;&gt;Apple a reuşit, anul acesta, să păstreze mult mai bine secretul despre viitorul smartphone iPhone 5, după ce anul trecut terminalul a fost prezentat în premieră pe un blog de tehnologie, toate informaţiile care circulă în prezent despre terminal fiind zvonuri. &lt;br /&gt;&lt;br /&gt; Printre zovnurile care circulă despre iPhone 5 este acela că telefonul va fi mult mai subţire şi că va avea ecranul mult mai mare. De asemenea, unii spun butonul “Home” va fi eliminat, în timp ce alţii afirmă că acesta va fi mai mare şi va fi folosit pentru a naviga mai uşor printre aplicaţii. &lt;br /&gt;&lt;br /&gt; Camera foto de 5MP, care filmează HD, va fi înlocuită cu siguranţă cu una de 8 MP capabilă să filmeze la 1080p. iPhone 5 ar putea fi primul terminal care va avea o versiune de 64 de GB, ceea ce nu înseamnă ca Apple va renunţa la modelul de 16 GB. Înlocuirea actualului procesor este dată ca sigură de specialişti, urmând ca iPhone 5 să aibă un procesor A5, similar cu cel întâlnit pe iPad 2. &lt;...</description>
			<content:encoded>&lt;span style=&quot;color:gray&quot;&gt;Apple a reuşit, anul acesta, să păstreze mult mai bine secretul despre viitorul smartphone iPhone 5, după ce anul trecut terminalul a fost prezentat în premieră pe un blog de tehnologie, toate informaţiile care circulă în prezent despre terminal fiind zvonuri. &lt;br /&gt;&lt;br /&gt; Printre zovnurile care circulă despre iPhone 5 este acela că telefonul va fi mult mai subţire şi că va avea ecranul mult mai mare. De asemenea, unii spun butonul “Home” va fi eliminat, în timp ce alţii afirmă că acesta va fi mai mare şi va fi folosit pentru a naviga mai uşor printre aplicaţii. &lt;br /&gt;&lt;br /&gt; Camera foto de 5MP, care filmează HD, va fi înlocuită cu siguranţă cu una de 8 MP capabilă să filmeze la 1080p. iPhone 5 ar putea fi primul terminal care va avea o versiune de 64 de GB, ceea ce nu înseamnă ca Apple va renunţa la modelul de 16 GB. Înlocuirea actualului procesor este dată ca sigură de specialişti, urmând ca iPhone 5 să aibă un procesor A5, similar cu cel întâlnit pe iPad 2. &lt;br /&gt;&lt;br /&gt; iPhone 5 nu va mai avea probleme cu antena. Acesta va avea un design deosebit, iar semnalul nu se va pierde deoarce utilizatorii ţin telefonul într-un anumit mod. &lt;br /&gt;&lt;br /&gt; În ceea ce priveşte data de lansare, în prezent, unii spun că iPhone 5 va fi disponibil luna viitoare, iar site-ul allthingsd.com scrie că acesta va fi lansat în octombrie. iPhone 5 va fi disponibil mai întâi în SUA şi ulterior va fi lansat pe pieţele din Marea Britanie, Franţa, Germania şi Japonia. &lt;br /&gt;&lt;br /&gt; iPhone 6 , în prima parte a anului viitor &lt;br /&gt;&lt;br /&gt; Deşi iPhone 5 nu a fost lansat încă, pe piaţă se vorbeşte deja de iPhone 6. Data de lansarea a acestui terminal este prima parte a anului 2012. Analistul Ming-Chi Kuo de la firma Concord Securities pretinde că a şasea generaţie iPhone va fi redesenată de la zero şi va fi introdusă în prima parte a anului viitor. Există chiar afirmaţii ca viitorul iPhone din 2012 va avea şi o metoda nouă de reîncărcare.&lt;/span&gt;</content:encoded>
			<link>https://radicalhackers.ucoz.net/news/noutati_despre_iphone_5_cel_mai_asteptat_smartphone_de_la_apple/2011-08-03-38</link>
			<dc:creator>RadicalHacker</dc:creator>
			<guid>https://radicalhackers.ucoz.net/news/noutati_despre_iphone_5_cel_mai_asteptat_smartphone_de_la_apple/2011-08-03-38</guid>
			<pubDate>Tue, 02 Aug 2011 20:18:26 GMT</pubDate>
		</item>
		<item>
			<title>Microsoft lansează Office for Mac 2011</title>
			<description>Noua suită permite creșterea performanței și reduce timpul de lansare al aplicațiilor &lt;br /&gt;&lt;br /&gt; Microsoft anunță lansarea Office for Mac 2011, suită ce pune la dispoziția utilizatorilor instrumente noi și flexibile cu ajutorul cărora pot obține cele mai bune rezultate la birou, acasă sau la școală. Cea mai recentă versiune pentru Mac OS va fi disponibilă în 100 de țări din întreaga lume. &lt;br /&gt;&lt;br /&gt; Mai mult de 1 miliard de utilizatori de PC-uri și Mac-uri folosesc Microsoft Office sau Office for Mac, acestea fiind cele mai familiare suite de productivitate din întreaga lume. Suita Office for Mac 2011 permite utilizatorilor de pe platforme diferite să colaboreze oriunde și oricând, transformându-și astfel ideile în realitate. Pachetul Office for Mac 2011 include Word, PowerPoint, Excel, Messenger și, pentru prima dată, Outlook pentru Mac. &lt;br /&gt;&lt;br /&gt; Noul Office WebApps permite postarea, accesarea, editarea și partajarea documentelor Office de oriunde, utilizând un computer, smart...</description>
			<content:encoded>Noua suită permite creșterea performanței și reduce timpul de lansare al aplicațiilor &lt;br /&gt;&lt;br /&gt; Microsoft anunță lansarea Office for Mac 2011, suită ce pune la dispoziția utilizatorilor instrumente noi și flexibile cu ajutorul cărora pot obține cele mai bune rezultate la birou, acasă sau la școală. Cea mai recentă versiune pentru Mac OS va fi disponibilă în 100 de țări din întreaga lume. &lt;br /&gt;&lt;br /&gt; Mai mult de 1 miliard de utilizatori de PC-uri și Mac-uri folosesc Microsoft Office sau Office for Mac, acestea fiind cele mai familiare suite de productivitate din întreaga lume. Suita Office for Mac 2011 permite utilizatorilor de pe platforme diferite să colaboreze oriunde și oricând, transformându-și astfel ideile în realitate. Pachetul Office for Mac 2011 include Word, PowerPoint, Excel, Messenger și, pentru prima dată, Outlook pentru Mac. &lt;br /&gt;&lt;br /&gt; Noul Office WebApps permite postarea, accesarea, editarea și partajarea documentelor Office de oriunde, utilizând un computer, smartphone sau browser, precum și editarea unui document de către mai mulți utilizatori aflați în locații diferite. De asemenea, cu ajutorul Messenger pentru Mac 8, utilizatorii pot să comunice în timp real, având la îndemână suport audio și video. &lt;br /&gt;&lt;br /&gt; Ca și în cazul variantelor precedente, feedback-ul utilizatorilor a fost extrem de important în procesul de dezvoltare a acestui produs. Printre cele mai importante beneficii ale suitei Office 2011 se numără: &lt;br /&gt; - Accesul la documente indiferent de locație: suita Office for Mac 2011 integrează aplicațiile de tip cloud ale Microsoft – Windows Live SkyDrive, Microsoft SharePoint și Microsoft Office Web Apps, și permite utilizatorilor să lucreze după un program flexibil, de oriunde doresc, fie că vizualizează documentele de pe PC sau Mac; &lt;br /&gt; - Lucrul în echipă, la birou sau de oriunde: utilizatorii au la îndemână uneltele de productivitate de care au nevoie pentru a lucra în echipă, folosindu-se de aceleași documente și fără riscul de a pierde modificarile sau actualizările celorlalți membri ai echipei; noile opțiuni de co-editare permit modificarea simultană a documentelor Word sau PowerPoint din diverse locații; &lt;br /&gt; - Productivitate personală ridicată în crearea documentelor cu aspect profesional: suita oferă aplicații îmbunătățite ce permit utilizatorilor să creeze mult mai ușor documente cu aspect profesional, fie ele slide-uri PowerPoint sau pagini Word. Suita oferă noi instrumente precum Dynamic Recorder în PowerPoint și Word Publishing Layout. &lt;br /&gt;&lt;br /&gt; Cătălin Diț, Entertainment &amp; Devices Lead, Microsoft România: „Mai mult decât oricând, Office for Mac 2011 include aplicațiile familiare ale Microsoft Office ce funcționează perfect pe Mac-uri. Compatibilitatea între Mac-uri și PC-uri permite utilizatorilor să aibă întotdeauna la dispoziție instrumente și aplicații profesionale potrivite pentru a crea și partaja informații cu oricine, oriunde.” &lt;br /&gt;&lt;br /&gt; Zsolt Kadar, Marketing Manager, Apcom România: „Microsoft este unul dintre cei mai vechi și im&lt;a class=&quot;link&quot; href=&quot;http://www.microsoft.com/mac. &quot; rel=&quot;nofollow&quot; target=&quot;_blank&quot;&gt;http://www.microsoft.com/mac. &lt;/a&gt;portanți dezvoltatori de software pentru Mac. Office for Mac 2011 este opțiunea ideală pentru utilizatorii care își doresc stabilitatea, siguranța sistemului de operare Mac OS X și sunt obișnuiți să utilizeze calcul tabelar în Excel sau procesare text în Word. Noua versiune este, într-adevăr, remarcabilă și suntem încrezători că va fi apreciată de utilizatorii Apple din România.” &lt;br /&gt;&lt;br /&gt; Pe piața din România suita va fi disponibilă în două ediții retail – Office for Mac Home and Student 2011 și Office for Mac Home and Business 2011.Pentru orice variantă Office for Mac 2011 achiziționată în perioada 1-15 noiembrie, utilizatorii primesc cadou un &lt;a class=&quot;link&quot; href=&quot;http://www.microsoft.com/romania/hardware/mouseandkeyboard/productdetails.aspx?pid=112&quot; rel=&quot;nofollow&quot; target=&quot;_blank&quot;&gt;Mouse Arc de la Microsoft&lt;/a&gt;. &lt;br /&gt;&lt;br /&gt; Despre Microsoft &lt;br /&gt; Fondat în 1975, Microsoft (Nasdaq &quot;MSFT&quot;) este liderul mondial în software, servicii și soluții, care ajută oamenii și companiile să își atingă pe deplin potențialul. &lt;br /&gt; Misiunea Microsoft România este creșterea satisfacției partenerilor și utilizatorilor tehnologiei de vârf Microsoft, contribuind cu profesionalism și onestitate la dezvoltarea industriei IT locale, prin transpunerea modelului de business al corporației. &lt;br /&gt;&lt;br /&gt; Despre Apcom România, distribuitor autorizat pentru produsele Apple &lt;br /&gt; Apcom Group a fost fondat în 1987 și relansat în primăvara anului 2009, având ca scop distribuția IT&amp;C în regiune. Sediul companiei și centrul de distribuție se află în Budapesta, Ungaria. Apcom distribuie produse Apple și complementare produselor Apple în Albania, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația, Cehia, Ungaria, Macedonia, Muntenegru, România, Slovacia, Slovenia și Serbia. În acelaşi timp, Apcom Romania este şi distribuitor autorizat al produselor Adobe în România. &lt;br /&gt;&lt;br /&gt; Pentru mai multe informații, vă rugăm să accesați: &lt;a class=&quot;link&quot; href=&quot;www.apcom.ro&quot; rel=&quot;nofollow&quot; target=&quot;_blank&quot;&gt;www.apcom.ro.&lt;/a&gt;</content:encoded>
			<link>https://radicalhackers.ucoz.net/news/microsoft_lanseaza_office_for_mac_2011/2011-06-09-37</link>
			<dc:creator>RadicalHacker</dc:creator>
			<guid>https://radicalhackers.ucoz.net/news/microsoft_lanseaza_office_for_mac_2011/2011-06-09-37</guid>
			<pubDate>Thu, 09 Jun 2011 09:28:45 GMT</pubDate>
		</item>
		<item>
			<title>Noul iPad 2</title>
			<description>Astazi sa anuntat lansarea noului iPad 2...&lt;div&gt;&lt;br&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;Mai subtire, mai rapid, mai usor, si la fel de eficient in materie de portabilitate.&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;br&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;Noul iPad 2 vine cu 2 camere video incorporate (in premiera), una frontala pentru FaceTime Chat iar una in partea posterioara, ambele FULL HD.&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;br&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;Procesor A5 dual-core, care ofera o mai mare viteza &amp;nbsp;de lucru plus performanta grafica sporita.&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;br&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;Toate acestea intr-un nou design mai compact, mai usor, si cu aceeasi durata a bateriei de 10 ore.&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;br&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;Mai multe detalii puteti vedea pe site-ul oficial&amp;nbsp;&lt;a href=&quot;http:///www.apple.com/ipad/features/&quot; title=&quot;Apple&quot;&gt;http:///www.apple.com/ipad/features/&lt;/a&gt;&lt;/div&gt;&lt;div style=&quot;background-color: infobackground; z-index: 1000; position: absolute; height: auto; visibility: hidden; -webkit-transition-property: all; -webkit-transition-duration: 0.3s; font-size: medium; top: 0px; left: 0px; width: 0px; &quot;&gt;http:/&lt;/d...</description>
			<content:encoded>Astazi sa anuntat lansarea noului iPad 2...&lt;div&gt;&lt;br&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;Mai subtire, mai rapid, mai usor, si la fel de eficient in materie de portabilitate.&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;br&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;Noul iPad 2 vine cu 2 camere video incorporate (in premiera), una frontala pentru FaceTime Chat iar una in partea posterioara, ambele FULL HD.&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;br&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;Procesor A5 dual-core, care ofera o mai mare viteza &amp;nbsp;de lucru plus performanta grafica sporita.&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;br&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;Toate acestea intr-un nou design mai compact, mai usor, si cu aceeasi durata a bateriei de 10 ore.&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;br&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;Mai multe detalii puteti vedea pe site-ul oficial&amp;nbsp;&lt;a href=&quot;http:///www.apple.com/ipad/features/&quot; title=&quot;Apple&quot;&gt;http:///www.apple.com/ipad/features/&lt;/a&gt;&lt;/div&gt;&lt;div style=&quot;background-color: infobackground; z-index: 1000; position: absolute; height: auto; visibility: hidden; -webkit-transition-property: all; -webkit-transition-duration: 0.3s; font-size: medium; top: 0px; left: 0px; width: 0px; &quot;&gt;http:/&lt;/div&gt;</content:encoded>
			<link>https://radicalhackers.ucoz.net/news/noul_ipad_2/2011-03-03-36</link>
			<dc:creator>RadicalHacker</dc:creator>
			<guid>https://radicalhackers.ucoz.net/news/noul_ipad_2/2011-03-03-36</guid>
			<pubDate>Wed, 02 Mar 2011 21:42:58 GMT</pubDate>
		</item>
		<item>
			<title>Ar.Drone</title>
			<description>&lt;span style=&quot;font-family: Tahoma, Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 13px; &quot;&gt;&lt;h1 style=&quot;font-size: 15px; &quot;&gt;&lt;span style=&quot;color: rgb(255, 0, 0);&quot;&gt;Ce este Ar.Drone?&lt;/span&gt;&lt;/h1&gt;&lt;p style=&quot;font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: small; text-align: justify; padding-top: 6px; padding-right: 0px; padding-bottom: 6px; padding-left: 0px; margin-top: 0px; margin-right: 0px; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; font-weight: normal; &quot;&gt;&lt;span style=&quot;color: rgb(220, 220, 220);&quot;&gt;Primul quadricopter (elicopter cu 4 elici), ce se controlează cu ajutorul unui iPhone, iPad sau iPod. Zvonurile spun că și cu alte smart-phone-uri poate fi comandat, însă până când se anunță oficial, nu garantăm. Dotat cu 2 camere de luat vederi: frontală și una orientată în jos, iți permite să vezi pe ecranul iPhone-ului ceea ce filmează camerele.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: small; text-align: justify; padding-top: 6px; padding-right: 0px; padding-bottom: 6px; p...</description>
			<content:encoded>&lt;span style=&quot;font-family: Tahoma, Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 13px; &quot;&gt;&lt;h1 style=&quot;font-size: 15px; &quot;&gt;&lt;span style=&quot;color: rgb(255, 0, 0);&quot;&gt;Ce este Ar.Drone?&lt;/span&gt;&lt;/h1&gt;&lt;p style=&quot;font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: small; text-align: justify; padding-top: 6px; padding-right: 0px; padding-bottom: 6px; padding-left: 0px; margin-top: 0px; margin-right: 0px; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; font-weight: normal; &quot;&gt;&lt;span style=&quot;color: rgb(220, 220, 220);&quot;&gt;Primul quadricopter (elicopter cu 4 elici), ce se controlează cu ajutorul unui iPhone, iPad sau iPod. Zvonurile spun că și cu alte smart-phone-uri poate fi comandat, însă până când se anunță oficial, nu garantăm. Dotat cu 2 camere de luat vederi: frontală și una orientată în jos, iți permite să vezi pe ecranul iPhone-ului ceea ce filmează camerele.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: small; text-align: justify; padding-top: 6px; padding-right: 0px; padding-bottom: 6px; padding-left: 0px; margin-top: 0px; margin-right: 0px; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; font-weight: normal; &quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-family: Tahoma, Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 13px; &quot;&gt;&lt;h1 style=&quot;font-size: 15px; &quot;&gt;&lt;span style=&quot;color: rgb(255, 0, 0);&quot;&gt;Cum funcționează?&lt;/span&gt;&lt;/h1&gt;&lt;p style=&quot;font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: small; text-align: justify; padding-top: 6px; padding-right: 0px; padding-bottom: 6px; padding-left: 0px; margin-top: 0px; margin-right: 0px; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; font-weight: normal; &quot;&gt;&lt;span style=&quot;color: rgb(220, 220, 220);&quot;&gt;Datorită sistemului Wi-Fi încorporat, poți controla AR.Drone folosind un iPhone ( iPod Touch sau iPad).&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: small; text-align: justify; padding-top: 6px; padding-right: 0px; padding-bottom: 6px; padding-left: 0px; margin-top: 0px; margin-right: 0px; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; font-weight: normal; &quot;&gt;&lt;span style=&quot;color: rgb(220, 220, 220);&quot;&gt;O altă caracteristică importantă este folosirea AR.Drone în reţea. Se poate crea un joc în care alţii jucători să se alăture şi să se joace unul împotriva celuilalt. De exemplu, un joc multiplayer, numit AR.PURSUIT, face posibilă o luptă între două AR.Drone.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: small; text-align: justify; padding-top: 6px; padding-right: 0px; padding-bottom: 6px; padding-left: 0px; margin-top: 0px; margin-right: 0px; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; font-weight: normal; &quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-family: Tahoma, Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 13px; &quot;&gt;&lt;p style=&quot;font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: small; text-align: justify; padding-top: 6px; padding-right: 0px; padding-bottom: 6px; padding-left: 0px; margin-top: 0px; margin-right: 0px; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; font-weight: normal; &quot;&gt;&lt;span style=&quot;color: rgb(220, 220, 220);&quot;&gt;Controlul&amp;nbsp; quadricopterului se face exclusiv din iPhone (iPad sau iPod Touch) printr-o interfață foarte intuitivă și prietenoasă. Stabilizarea și controlul altitudinii se face prin giroscopul încorporat și prin ultrasunete.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: small; text-align: justify; padding-top: 6px; padding-right: 0px; padding-bottom: 6px; padding-left: 0px; margin-top: 0px; margin-right: 0px; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; font-weight: normal; &quot;&gt;&lt;span style=&quot;color: rgb(220, 220, 220);&quot;&gt;Decolarea, aterizarea și aterizarea de urgență se fac prin simpla apăsare a unui buton.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: small; text-align: justify; padding-top: 6px; padding-right: 0px; padding-bottom: 6px; padding-left: 0px; margin-top: 0px; margin-right: 0px; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; font-weight: normal; &quot;&gt;&lt;span style=&quot;color: rgb(220, 220, 220);&quot;&gt;Conectarea prin Wi-Fi permite nu doar controlul quadricopterului ci și recepția imaginilor preluate de cele 2 camere încorporate.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;color: rgb(71, 71, 71); font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: small; text-align: justify; padding-top: 6px; padding-right: 0px; padding-bottom: 6px; padding-left: 0px; margin-top: 0px; margin-right: 0px; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; font-weight: normal; &quot;&gt;&lt;br&gt;&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: small; text-align: justify; padding-top: 6px; padding-right: 0px; padding-bottom: 6px; padding-left: 0px; margin-top: 0px; margin-right: 0px; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; font-weight: normal; &quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-family: Tahoma, Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 13px; &quot;&gt;&lt;h1 style=&quot;font-size: 15px; &quot;&gt;&lt;span style=&quot;color: rgb(255, 0, 0);&quot;&gt;Termeni speciali pentru produsele din gama Ar.Drone:&lt;/span&gt;&lt;/h1&gt;&lt;p style=&quot;font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: small; text-align: justify; padding-top: 6px; padding-right: 0px; padding-bottom: 6px; padding-left: 0px; margin-top: 0px; margin-right: 0px; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; font-weight: normal; &quot;&gt;&lt;span style=&quot;color: rgb(220, 220, 220);&quot;&gt;&lt;a href=&quot;http://fungadgets.ro&quot; title=&quot;FunGadgets.ro&quot;&gt;http://fungadgets.ro&lt;/a&gt;&amp;nbsp;este un site de portofoliu si toate produsele expuse sunt oferite resellerilor în distribuție. Datorita unor considerente punctuale Ar.Drone și piesele de schimb aferente, nu sunt oferite în acest moment decât prin intermediul site-ului &lt;a href=&quot;http://fungadgets.ro&quot; title=&quot;FunGadgets.ro&quot;&gt;http://fungadgets.ro&lt;/a&gt;. Ele nu sunt disponibile pentru distribuție&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: small; text-align: justify; padding-top: 6px; padding-right: 0px; padding-bottom: 6px; padding-left: 0px; margin-top: 0px; margin-right: 0px; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; font-weight: normal; &quot;&gt;&lt;span style=&quot;color: rgb(220, 220, 220);&quot;&gt;De asemenea discounturile aferente categoriilor de clienți (Ex: Silver sau Gold) nu sunt valabile pentru această categorie de produse.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: small; text-align: justify; padding-top: 6px; padding-right: 0px; padding-bottom: 6px; padding-left: 0px; margin-top: 0px; margin-right: 0px; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; font-weight: normal; &quot;&gt;&lt;span style=&quot;color: rgb(220, 220, 220);&quot;&gt;Prețul de vânzare este de 315 euro. Diferența de 15 euro față de prețul recomandat provine din diferența de TVA (24% față de 19%).&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: small; text-align: justify; padding-top: 6px; padding-right: 0px; padding-bottom: 6px; padding-left: 0px; margin-top: 0px; margin-right: 0px; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; font-weight: normal; &quot;&gt;&lt;span style=&quot;color: rgb(220, 220, 220);&quot;&gt;Comanda maximă e de 2 bucăți. Dacă doriți mai multe, vă rugăm să ne contactați.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: small; text-align: justify; padding-top: 6px; padding-right: 0px; padding-bottom: 6px; padding-left: 0px; margin-top: 0px; margin-right: 0px; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; font-weight: normal; &quot;&gt;&lt;span style=&quot;color: rgb(220, 220, 220);&quot;&gt;Comenzile de fac doar pe&amp;nbsp;&lt;a href=&quot;http://fungadgets.ro&quot; title=&quot;FunGadgets.ro&quot;&gt;http://fungadgets.ro&lt;/a&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: small; text-align: justify; padding-top: 6px; padding-right: 0px; padding-bottom: 6px; padding-left: 0px; margin-top: 0px; margin-right: 0px; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; font-weight: normal; &quot;&gt;&lt;span style=&quot;color: rgb(220, 220, 220);&quot;&gt;&amp;nbsp;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: small; text-align: justify; padding-top: 6px; padding-right: 0px; padding-bottom: 6px; padding-left: 0px; margin-top: 0px; margin-right: 0px; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; font-weight: normal; &quot;&gt;&lt;span style=&quot;color: rgb(220, 220, 220);&quot;&gt;&lt;em&gt;Ar.Drone &amp;reg; este marca inregistrata Parrot S.A.&amp;nbsp;&lt;/em&gt;&lt;br&gt;&lt;em&gt;Wi-Fi &amp;reg; este marca inregistrata Wi-Fi Alliance&lt;/em&gt;&lt;br&gt;&lt;em&gt;iPhone &amp;reg;, iPad&amp;reg; si iPod &amp;reg;sunt marci inregistrate Apple Inc.&lt;br&gt;Toate celelalte marci mentionate in aceasta pagina, apartin proprietarilor legali.&lt;/em&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;/span&gt;</content:encoded>
			<link>https://radicalhackers.ucoz.net/news/ar_drone/2011-03-03-35</link>
			<dc:creator>RadicalHacker</dc:creator>
			<guid>https://radicalhackers.ucoz.net/news/ar_drone/2011-03-03-35</guid>
			<pubDate>Wed, 02 Mar 2011 21:28:12 GMT</pubDate>
		</item>
		<item>
			<title>Stiri ignorate care ar putea schimba lumea</title>
			<description>&lt;span style=&quot;font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12px; font-weight: bold; color: rgb(0, 191, 255);&quot;&gt;S-au intamplat recent, atat de recent, incat opinia publica mondiala le-a uitat intr-un elan aproape inconstient...&lt;/span&gt;&lt;div&gt;&lt;span style=&quot;font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12px; font-weight: bold; color: rgb(0, 191, 255);&quot;&gt;&lt;br&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;span style=&quot;font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12px; font-weight: bold; &quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-weight: normal; color: rgb(220, 220, 220);&quot;&gt;Au fost ascunse, musamalizate si rapid ingropate, parca la ordin...&lt;br&gt;Presa globala nu le-a acordat importanta cuvenita, desi evenimentele de mai jos vor influenta in mod sigur viitorul. Dincolo de presupuneri, analize si comentarii, faptele petrecute fara stirea celor multi spun multe despre deriva in care continua sa rataceasca lumea in care traim.&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;span style=&quot;font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12px; font-wei...</description>
			<content:encoded>&lt;span style=&quot;font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12px; font-weight: bold; color: rgb(0, 191, 255);&quot;&gt;S-au intamplat recent, atat de recent, incat opinia publica mondiala le-a uitat intr-un elan aproape inconstient...&lt;/span&gt;&lt;div&gt;&lt;span style=&quot;font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12px; font-weight: bold; color: rgb(0, 191, 255);&quot;&gt;&lt;br&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;span style=&quot;font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12px; font-weight: bold; &quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-weight: normal; color: rgb(220, 220, 220);&quot;&gt;Au fost ascunse, musamalizate si rapid ingropate, parca la ordin...&lt;br&gt;Presa globala nu le-a acordat importanta cuvenita, desi evenimentele de mai jos vor influenta in mod sigur viitorul. Dincolo de presupuneri, analize si comentarii, faptele petrecute fara stirea celor multi spun multe despre deriva in care continua sa rataceasca lumea in care traim.&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;span style=&quot;font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12px; font-weight: bold; &quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-weight: normal; color: rgb(220, 220, 220);&quot;&gt;&lt;br&gt;&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;span style=&quot;font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; &quot;&gt;&lt;h2 style=&quot;font-weight: normal; color: rgb(51, 51, 51); &quot;&gt;&lt;strong&gt;&lt;font size=&quot;5&quot; style=&quot;font-size: 18pt; &quot;&gt;Zidul Mexicului a fost spart&lt;/font&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/h2&gt;&lt;div&gt;&lt;font size=&quot;5&quot;&gt;&lt;b&gt;&lt;span style=&quot;font-weight: normal; font-size: 12px; color: rgb(220, 220, 220);&quot;&gt;In timpul&amp;nbsp;&lt;strong&gt;alegerilor partiale din 2006, din Statele Unite&lt;/strong&gt;, congressmenii republicani erau in stare de orice promisiune, doar-doar i-or convinge pe votantii americani sa fie alaturi de ei, trup si suflet, in lupta impotriva imigrantilor ilegali, dornici de o portie zdravana de &quot;&lt;strong&gt;American Dream&lt;/strong&gt;&quot;. In acest scop, au facut la repezeala o asa-numita&amp;nbsp;&lt;strong&gt;Lege a Zidului de Securitate&lt;/strong&gt;, un proiect care urma sa se finalizeze pri construirea unui zid dublu, intins&lt;strong&gt;pe toata lungimea granitei dintre Statele Unite si Mexic&lt;/strong&gt;. Imensul monument al discriminarii urma, asadar, sa aiba o lungime de peste&amp;nbsp;&lt;strong&gt;1.120 kilometri&lt;/strong&gt;. Presat de cheltuieli urgente legate de operatiunile militare americane din Irak si Afghanistan, Congresul a alocat, in acel moment, o suma de bani suficienta pentru construirea a&amp;nbsp;&lt;strong&gt;doar 600 kilometri&lt;/strong&gt;&amp;nbsp;de zid. Banii necesari definitivarii zidului american ar fi urmat sa fie alocati in urmatorul an fiscal.&lt;strong&gt;Ambitiosul plan al republicanilor a fost insa abandonat&lt;/strong&gt;...&lt;br&gt;La orizont zambea had &quot;Criza Mondiala&quot;.&lt;/span&gt;&lt;/b&gt;&lt;/font&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;font size=&quot;5&quot;&gt;&lt;b&gt;&lt;span style=&quot;font-weight: normal; font-size: 12px; color: rgb(220, 220, 220);&quot;&gt;Pe restul distantei nezidite, autoritatile de la Washington au instalat&amp;nbsp;&lt;strong&gt;un zid &quot;virtual&quot;&lt;/strong&gt;, supravegheat cu radare si camere video de ultima generatie.&lt;br&gt;Neimpresionata de importanta care i se da, saracimea Mexicului incearca, de zor, sa forteze zidul invizibil. O parte reuseste cu bine patrunderea in noul &quot;&lt;strong&gt;teritoriu interzis&lt;/strong&gt;&quot; din continentul nord-american.&amp;nbsp;&lt;strong&gt;Sa fie un semn ca saracia bate tehnologia?&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/b&gt;&lt;/font&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;font size=&quot;5&quot;&gt;&lt;b&gt;&lt;span style=&quot;font-weight: normal; font-size: 12px; color: rgb(220, 220, 220);&quot;&gt;&lt;strong&gt;&lt;br&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/b&gt;&lt;/font&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;font size=&quot;5&quot;&gt;&lt;b&gt;&lt;span style=&quot;font-weight: normal; font-size: 12px; color: rgb(220, 220, 220);&quot;&gt;&lt;strong&gt;&lt;br&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/b&gt;&lt;/font&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;b&gt;&lt;span style=&quot;font-weight: normal; &quot;&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style=&quot;font-weight: normal; &quot;&gt;&lt;h2 style=&quot;color: rgb(51, 51, 51); &quot;&gt;&lt;strong&gt;&lt;font size=&quot;5&quot; style=&quot;font-size: 18pt; &quot;&gt;Evreii americani nu mai sunt foarte incantati de Statul Israel&lt;/font&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/h2&gt;&lt;div&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style=&quot;font-weight: normal; &quot;&gt;&lt;p style=&quot;font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12px; font-weight: normal; text-decoration: none; margin-top: 0px; margin-right: 0px; margin-bottom: 10px; margin-left: 0px; text-align: justify; color: rgb(220, 220, 220); &quot;&gt;Doi autori celebri in lumea politicii americane,&amp;nbsp;&lt;strong&gt;Stephen Walt si John Mearsheimer&lt;/strong&gt;, au lansat un volum care a starnit scandaluri si controverse acide inca din prima zi in care a fost pus in vanzare. Intitulata &quot;&lt;a target=&quot;_blank&quot; href=&quot;http://www.amazon.com/Israel-Lobby-U-S-Foreign-Policy/dp/0374177724&quot; style=&quot;font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 11px; font-weight: bold; text-decoration: none; &quot;&gt;&lt;strong&gt;Lobby-ul israelian&lt;/strong&gt;&lt;/a&gt;&quot;, cartea in cauza dezvaluie ca&amp;nbsp;&lt;strong&gt;sustinatorii din Statele Unite ai Israelului au deja o influenta covarsitoare asupra politicii externe a S.U.A&lt;/strong&gt;.&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12px; font-weight: normal; text-decoration: none; margin-top: 0px; margin-right: 0px; margin-bottom: 10px; margin-left: 0px; text-align: justify; color: rgb(220, 220, 220); &quot;&gt;Vrand parca sa infirme datele expuse in controversatul volum, un studiu social recent afirma ca&amp;nbsp;&lt;strong&gt;tinerii evrei americani sunt tot mai putini interesati de sprijinirea statului Israel&lt;/strong&gt;. Datele studiului dezvaluie ca doar&amp;nbsp;&lt;strong&gt;48% dintre evreii americani&lt;/strong&gt;&amp;nbsp;din esalonul&amp;nbsp;&lt;strong&gt;cu varsta sub 35 ani&lt;/strong&gt;&amp;nbsp;mai&amp;nbsp;&lt;strong&gt;considera ca distrugerea Israelului ar fi o tragedie personala&lt;/strong&gt;. Comparativ, 77% dintre evreii americani de peste 65 ani declara ca disparitia Israelului ar fi o tragedie mai mare decat insasi Holocaustul.&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12px; font-weight: normal; text-decoration: none; margin-top: 0px; margin-right: 0px; margin-bottom: 10px; margin-left: 0px; text-align: justify; color: rgb(220, 220, 220); &quot;&gt;&lt;br&gt;&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-weight: normal; text-decoration: none; margin-top: 0px; margin-right: 0px; margin-bottom: 10px; margin-left: 0px; text-align: justify; &quot;&gt;&lt;h2 style=&quot;font-size: 18pt; color: rgb(51, 51, 51); &quot;&gt;Robotii actioneaza deja pe fronturile de razboi ale lumii&lt;/h2&gt;&lt;div style=&quot;font-size: x-large; &quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 12px; color: rgb(220, 220, 220);&quot;&gt;Inca din luna iunie a anului 2008, armata americana a introdus in Irak primii&amp;nbsp;&lt;strong&gt;roboti de razboi&lt;/strong&gt;. Inarmate pana in dinti, noile masinarii ale mortii, ganditoare si autonome intr-o oarecare masura, anunta o noua era pentru&amp;nbsp;&lt;strong&gt;stiinta razboiului modern&lt;/strong&gt;. Daca, pana la acea data, robotii erau folositi exclusiv in operatiuni de detectare a minelor si dezamorsare a dispozitivelor explozibile artizanale, noii roboti de tipul&amp;nbsp;&lt;strong&gt;SWORDS&lt;/strong&gt;&amp;nbsp;sunt echipati cu mitraliere&amp;nbsp;&lt;strong&gt;M249&lt;/strong&gt;. Pana in prezent, in Irak seamana moarte si durere trei astfel de roboti, in valoare de&amp;nbsp;&lt;strong&gt;250.000 USD bucata&lt;/strong&gt;. Robotii&amp;nbsp;&lt;strong&gt;SWORDS&lt;/strong&gt;&amp;nbsp;sunt trimisi in misiuni dificile de lupta, care ar pune in pericol viata GI-lor americani. Pentru perioada&amp;nbsp;&lt;strong&gt;2006 - 2012&lt;/strong&gt;, americanii au alocat nu mai putin de&amp;nbsp;&lt;strong&gt;1,7 miliarde USD&lt;/strong&gt;&amp;nbsp;pentru construirea de astfel de roboti militari.&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;font color=&quot;#DCDCDC&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 12px;&quot;&gt;&lt;br&gt;&lt;/span&gt;&lt;/font&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;h2 style=&quot;font-size: x-large; &quot;&gt;&lt;font size=&quot;5&quot; style=&quot;font-size: 18pt; &quot;&gt;Petrolul irakian a fost preluat pe tacute de catre armata americana&lt;/font&gt;&lt;/h2&gt;&lt;div style=&quot;font-size: x-large; &quot;&gt;&lt;font size=&quot;5&quot; style=&quot;font-size: 18pt; &quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 12px; color: rgb(220, 220, 220);&quot;&gt;Adevaratul motiv al invaziei din Irak,&amp;nbsp;&lt;strong&gt;uriasele campuri petroliere&lt;/strong&gt;&amp;nbsp;din acesta tara araba, aflata in haos generalizat, au intrat in posesia trupelor americane fara ca evenimentul sa tina cap de afis in presa mondiala.&lt;br&gt;In ciuda lipsei oricarei urme de &quot;&lt;strong&gt;arme nucleare&lt;/strong&gt;&quot; si sfidand deschis toate apelurile care cereau retragerea armatei americane dupa caderea regimului&amp;nbsp;&lt;strong&gt;Saddam Husein&lt;/strong&gt;, Pentagonul s-a angajat, cu de la sine putere, sa&lt;strong&gt;&quot;pazeasca&quot;&lt;/strong&gt;&amp;nbsp;rezerva nationala de petrol irakian&amp;nbsp;&lt;strong&gt;pe o perioada nelimitata&lt;/strong&gt;. Recent, marina militara a S.U.A. a inaugurat o instalatie la&amp;nbsp;&lt;strong&gt;terminalul de petrol Khor al-Amaya din nordul Golfului Persic&lt;/strong&gt;. Alaturi de terminalul petrolier de la&amp;nbsp;&lt;strong&gt;Basra&lt;/strong&gt;, acesta este vital pentru economia americana; singure, cele doua terminale sunt&amp;nbsp;&lt;strong&gt;capabile sa asigure peste 10% din cererea zilnica de petrol la nivel mondial&lt;/strong&gt;. Puse in fata faptelor, autoritatile americane sustin ca nu doresc sa pazeasca la nesfarsit terminalele, ci ar astepta, chipurile, doar momentul in care marina irakiana sa ajunga la un asemenea nivel, incat sa fie capabila sa pazeasca singura rezerva de petrol a tarii. Parca pentru a arunca gaz pe foc, cotidianul The Wall Street Journal anunta ca patrulele de coasta irakiene detin doar cateva barci mici si ruginite, iar&amp;nbsp;&lt;strong&gt;marinarii militari irakieni s-au antrenat de-abia acum cu munitie de razboi&lt;/strong&gt;...&lt;/span&gt;&lt;/font&gt;&lt;/div&gt;&lt;div style=&quot;font-size: x-large; &quot;&gt;&lt;font size=&quot;5&quot; style=&quot;font-size: 18pt; &quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 12px; color: rgb(220, 220, 220);&quot;&gt;&lt;br&gt;&lt;/span&gt;&lt;/font&gt;&lt;/div&gt;&lt;div style=&quot;font-size: x-large; &quot;&gt;&lt;font size=&quot;5&quot; style=&quot;font-size: 18pt; &quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 12px; color: rgb(220, 220, 220);&quot;&gt;&lt;br&gt;&lt;/span&gt;&lt;/font&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;h2 style=&quot;color: rgb(51, 51, 51); &quot;&gt;&lt;font size=&quot;5&quot; style=&quot;font-size: 18pt; &quot;&gt;A inceput razboiul cibernetic&lt;/font&gt;&lt;/h2&gt;&lt;div&gt;&lt;font size=&quot;5&quot; style=&quot;font-size: 18pt; &quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 12px; color: rgb(220, 220, 220);&quot;&gt;S-a lansat, pe nestiute,&amp;nbsp;&lt;a target=&quot;_blank&quot; href=&quot;http://www.descopera.ro/stiinta/7862421-top-10-armele-viitorului&quot; style=&quot;font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 11px; font-weight: bold; text-decoration: none; &quot;&gt;&lt;strong&gt;cyber-razboiul.&lt;/strong&gt;&lt;/a&gt;&amp;nbsp;De acum, orice conflicte vor fi tratate mai intai in&amp;nbsp;&lt;strong&gt;mediul virtual&lt;/strong&gt;, cu consecinte devastatoare pentru realitatea cotidiana. Rusia este tara care a creat si adaptat, pentru prima data, acest tip de razboi, concretizat prin&amp;nbsp;&lt;strong&gt;&lt;span style=&quot;margin-top: 0px; margin-right: 0px; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; padding-top: 0px; padding-right: 0px; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; position: static; float: none; cursor: auto; text-decoration: none; border-top-style: none; border-right-style: none; border-bottom-style: none; border-left-style: none; border-width: initial; border-color: initial; &quot;&gt;atacurile informatice asupra guvernului, politiei si sistemului&amp;nbsp;&lt;span style=&quot;border-top-style: none; border-right-style: none; border-left-style: none; border-width: initial; border-color: initial; border-bottom-width: 1px; border-bottom-style: solid; border-bottom-color: rgb(192, 209, 254); cursor: pointer; display: inline !important; &quot;&gt;bancar&lt;/span&gt;&amp;nbsp;al Estoniei.&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/font&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;font size=&quot;5&quot; style=&quot;font-size: 18pt; &quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 12px; &quot;&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style=&quot;margin-top: 0px; margin-right: 0px; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; padding-top: 0px; padding-right: 0px; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; position: static; float: none; cursor: auto; text-decoration: none; border-top-style: none; border-right-style: none; border-bottom-style: none; border-left-style: none; border-width: initial; border-color: initial; &quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-weight: normal; color: rgb(220, 220, 220);&quot;&gt;Atent la tot ce misca in domeniu,&amp;nbsp;&lt;strong&gt;Beijingul a preluat rapid conducerea pe frontul informatic&lt;/strong&gt;, Pentagonul acuzand oficial armata chineza ca intrase in calculatoarele subalternilor secretarului apararii, Robert Gates.&lt;br&gt;Constienta de handicapul sau in domeniu, aviatia militara a S.U.A. a decis sa infiinteze propriul&amp;nbsp;&lt;strong&gt;Comandament pentru Cyberspatiu&lt;/strong&gt;, care a devenit complet operational din luna octombrie a anului trecut. In prezent, un nucleu de&amp;nbsp;&lt;strong&gt;500 luptatori-informaticieni&lt;/strong&gt;&amp;nbsp;americani se chinuie sa faca fata milioanelor de hackeri din China si Rusia.&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/font&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;font size=&quot;5&quot; style=&quot;font-size: 18pt; &quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 12px; &quot;&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style=&quot;margin-top: 0px; margin-right: 0px; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; padding-top: 0px; padding-right: 0px; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; position: static; float: none; cursor: auto; text-decoration: none; border-top-style: none; border-right-style: none; border-bottom-style: none; border-left-style: none; border-width: initial; border-color: initial; &quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-weight: normal; color: rgb(220, 220, 220);&quot;&gt;Si bineinteles, cum poate atata lume sa fie bin protejata, spre exemplu cei care folosesc antivirusul Karspersky, care cu totii stim ca este facut de rusi.&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/font&gt;&lt;/div&gt;&lt;/p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/div&gt;&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/b&gt;&lt;/div&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;</content:encoded>
			<link>https://radicalhackers.ucoz.net/news/hackerii_romani_au_intrat_in_razboiul_impotriva_detractorilor_wikileaks/2010-12-10-33</link>
			<dc:creator>RadicalHacker</dc:creator>
			<guid>https://radicalhackers.ucoz.net/news/hackerii_romani_au_intrat_in_razboiul_impotriva_detractorilor_wikileaks/2010-12-10-33</guid>
			<pubDate>Fri, 10 Dec 2010 20:34:54 GMT</pubDate>
		</item>
		<item>
			<title>Scandalul WikiLeaks, decodat de hackeri români</title>
			<description>&lt;DIV&gt;EVZ a stat de vorbă cu câţiva hackeri români, despre operaţiunile WikiLeaks şi atacul informatic lansat imediat asupra site-ului. &quot;I-am ajuta doar dacă nu ne-am pune libertatea în pericol&quot;, spun, sub anonimat, unii dintre ei.&lt;/DIV&gt;
&lt;DIV&gt;&amp;nbsp;&lt;/DIV&gt;
&lt;DIV&gt;&amp;nbsp;&lt;/DIV&gt;
&lt;DIV&gt;În spatele fenomenului global declanşat de telegramele diplomatice publicate de site-ulWikiLeaks, a început un adevărat război al lumii virtuale. Prompţi, o serie de hackeri nemulţumiţi de aflarea datelor de pe WikiLeaks - a căror identitate sau eventuale legături cu guvernele afectate încă nu se cunoaşte - au lansat un adevărat asediu asupra site-ului. &lt;/DIV&gt;
&lt;DIV&gt;&amp;nbsp;&lt;/DIV&gt;
&lt;DIV&gt;&amp;nbsp;&lt;/DIV&gt;
&lt;DIV&gt;WikiLeaks a fost nevoit să se mute pe un alt server, domeniul iniţial fiind acum o pagină care nu poate fi accesată. Pe site scrie acum mare &quot;Keep us strong!&quot; – &quot;Păstrează-ne puternici!&quot;, lângă poza fantomatică a co-fondatorului Julian Assange. Iar într-o postare, aflată dedesubt, scrie, cu litere de-o şchioapă: &quot;Din...</description>
			<content:encoded>&lt;DIV&gt;EVZ a stat de vorbă cu câţiva hackeri români, despre operaţiunile WikiLeaks şi atacul informatic lansat imediat asupra site-ului. &quot;I-am ajuta doar dacă nu ne-am pune libertatea în pericol&quot;, spun, sub anonimat, unii dintre ei.&lt;/DIV&gt;
&lt;DIV&gt;&amp;nbsp;&lt;/DIV&gt;
&lt;DIV&gt;&amp;nbsp;&lt;/DIV&gt;
&lt;DIV&gt;În spatele fenomenului global declanşat de telegramele diplomatice publicate de site-ulWikiLeaks, a început un adevărat război al lumii virtuale. Prompţi, o serie de hackeri nemulţumiţi de aflarea datelor de pe WikiLeaks - a căror identitate sau eventuale legături cu guvernele afectate încă nu se cunoaşte - au lansat un adevărat asediu asupra site-ului. &lt;/DIV&gt;
&lt;DIV&gt;&amp;nbsp;&lt;/DIV&gt;
&lt;DIV&gt;&amp;nbsp;&lt;/DIV&gt;
&lt;DIV&gt;WikiLeaks a fost nevoit să se mute pe un alt server, domeniul iniţial fiind acum o pagină care nu poate fi accesată. Pe site scrie acum mare &quot;Keep us strong!&quot; – &quot;Păstrează-ne puternici!&quot;, lângă poza fantomatică a co-fondatorului Julian Assange. Iar într-o postare, aflată dedesubt, scrie, cu litere de-o şchioapă: &quot;Din cauza recentelor atacuri asupra site-ului, am decis să ne asigurăm că toată lumea are acces la conţinutul nostru. Ca parte din acest proces facem publice copii arhivate ale documentelor publicate până acum - e vorba de aproape 20.000 de fişiere&quot;. &lt;/DIV&gt;
&lt;DIV&gt;&amp;nbsp;&lt;/DIV&gt;
&lt;DIV&gt;&amp;nbsp;&lt;/DIV&gt;
&lt;DIV&gt;Urmele unui scandal.&lt;/DIV&gt;
&lt;DIV&gt;&amp;nbsp;&lt;/DIV&gt;
&lt;DIV&gt;O altă lovitură dată site-ului, a fost în urma întreruperii surselor prin care operaţiunile sunt finanţate. Banca elveţiană PostFinance a îngheţat contul pentru donaţii WikiLeaks, iar PayPal a refuzat să mai sprijine transferurile unor eventuali donatori. &lt;/DIV&gt;
&lt;DIV&gt;&amp;nbsp;&lt;/DIV&gt;
&lt;DIV&gt;În ajutorul WikiLeaks au sărit o serie de alţi experţi IT, voluntari care au preluat o parte din informaţiile site-ului şi le-au popularizat sau găzduit pe propriile site-uri. &lt;/DIV&gt;
&lt;DIV&gt;&amp;nbsp;&lt;/DIV&gt;
&lt;DIV&gt;După vâlva din spatele scandalului declanşat de WikiLeaks, apar câteva întrebări. Cine sunt cei care au dat informaţii WikiLeaks? Hackeri? Oficiali nemulţumiţi? Şi cine sunt cei care au capacitatea şi expertiza de a închide şi vâna, din câteva combinaţii de taste, cel mai incomod site al momentului? Guvernele? Alţi hackeri? &lt;/DIV&gt;
&lt;DIV&gt;&amp;nbsp;&lt;/DIV&gt;
&lt;DIV&gt;&quot;Evenimentul zilei&quot; a contactat patru tineri cunoscuţi în &quot;breasla&quot; hackerilor români, unii dintre ei autori ai unor &quot;lovituri&quot; mediatizate şi în presa străină – cum ar fi spargerea unor site-uri cu nume grele, ca cel al Marinei Britanice sau US Army –, care, sub protecţia anonimatului, au explicat care este pulsul în lumea underground a internetului românesc şi a securităţii IT după scandalul WikiLeaks. &lt;/DIV&gt;
&lt;DIV&gt;&amp;nbsp;&lt;/DIV&gt;
&lt;DIV&gt;&amp;nbsp;&lt;/DIV&gt;
&lt;DIV&gt;REACTII PENTRE HACKERI&lt;/DIV&gt;
&lt;DIV&gt;&amp;nbsp;&lt;/DIV&gt;
&lt;DIV&gt;&amp;nbsp;&lt;/DIV&gt;
&lt;DIV&gt;&quot;Am avut ocazia să văd informaţii strict secrete. Dar nu le-am publicat&quot;&lt;/DIV&gt;
&lt;DIV&gt;&amp;nbsp;&lt;/DIV&gt;
&lt;DIV&gt;Hackerul care îşi spune Tinkode (membru al unui grup de programatori numit InSecurity Romania) - autor al unui atac de acum câteva săptămâni asupra site-ului Marinei Britanice şi, în trecut, asupra unor subdomenii ale site-ului US Army, fapte asumate pe blogul personal - pare destul de relaxat. Din câte spune, dacă ar avea ocazia, ar ajuta operaţiunile WikiLeaks. Cu o mică precizare: &quot;Asta doar dacă aş fi sigur că nu mi-aş pune libertatea în joc. Am avut prilejul să obţin personal unele &quot;documente&quot;/ video-uri mai secrete, dar nu sunt adeptul să le răspândesc (niciodată nu se ştie în mâinile cui pot ajunge şi dacă pot crea probleme grave). În plus, nu am publicat pentru că asta nu reprezintă un interes pentru mine, am ajuns la concluzia că ar fi mai bine să le şterg pentru a nu avea probleme pe viitor&quot;, explică hackerul. &lt;/DIV&gt;
&lt;DIV&gt;&amp;nbsp;&lt;/DIV&gt;
&lt;DIV&gt;La o privire mai atentă asupra acţiunilor WikiLeaks, tânărul lansează câteva ipoteze, destul de circulate în mediul online. &quot;Doar o singură persoană nu putea obţine atâta informaţie. Mai mult ca sigur a fost ajutat sau a avut &quot;informatori&quot;.Acele telegrame au fost trimise de anonimi din toată lumea, care &quot;au pus mâna&quot; pe acestea poate din greşeală, sau, cine ştie, puşi de anumite guverne puternice ale lumii să plănuiască un atac, sub forma unui &quot;proiect&quot;&quot;, spune el. &lt;/DIV&gt;
&lt;DIV&gt;&amp;nbsp;&lt;/DIV&gt;
&lt;DIV&gt;Atacurile care au urmat, indiferent de sursă, asupra site-ului WikiLeaks nu ar avea însă mari efecte, crede Tinkode. &quot;Ştiu că au primit şi încă primesc atacuri puternice de tipul (D)DoS. Poate să fie şi din partea guvernelor (mai mult ca sigur), dar şi din partea &quot;unor&quot; persoane care vor să îşi testeze &quot;limitele&quot;. Chiar acum câteva zile am văzut un video în care un individ se laudă că printr-un atac DoS a oprit accesarea/vizualizarea site-ului (down). Dar WikiLeaks au împrăştiat peste tot acele documente / telegrame (la diverşi voluntari, care au fost de acord să ajute), aşa că domeniul / ip-ul WikiLeaks în momentul de faţă e doar ca un site informativ care nu este afectat efectiv deloc, chiar dacă este sau nu accesibil&quot;.&lt;/DIV&gt;
&lt;DIV&gt;&amp;nbsp;&lt;/DIV&gt;
&lt;DIV&gt;&quot;Hoţul neprins, negustor cinstit&quot;&lt;/DIV&gt;
&lt;DIV&gt;&amp;nbsp;&lt;/DIV&gt;
&lt;DIV&gt;WikiLeaks se află în prezent sub un asediu informatic. Mari urme ale atacatorilor nu par însă să existe. Hackerul român cunoscut sub nick-name-ul Nemessis (membru Romanian Security Team, o altă &quot;trupă&quot; care caută hibe în securitatea site-urilor şi programatorul din spatele comunităţii hackersblog.org) crede că atacurile lansate asupra WikiLeaks nu pot avea deocamdată decât autori a căror identitate e pur subiect de speculaţie. &lt;/DIV&gt;
&lt;DIV&gt;&amp;nbsp;&lt;/DIV&gt;
&lt;DIV&gt;&quot;Hoţul neprins e negustor cinstit. Experienţa îmi permite însă să spun că o droaie de oameni fără niciun interes în scandalul WikiLeaks au contribuit destul de mult la atacurile informatice doar din plăcerea de a vedea reacţiile din media şi pentru a-şi testa capacităţile de atac. Nu văd de ce un guvern s-ar chinui să închidă un site, când informaţiile de pe acel site sunt trimise în paralel şi la ziare de renume din întreaga lume&quot;, spune hackerul. &lt;/DIV&gt;
&lt;DIV&gt;&amp;nbsp;&lt;/DIV&gt;
&lt;DIV&gt;E drept, autorităţile n-au de ce se mândri zilele astea. Datele publicate, o spune şi hackerul, pun SUA într-o lumină neplăcută: &quot;Dar, în acelaşi timp, pe termen lung le aduc beneficii, mai ales când este vorba de «War on terror». Vor putea spune: «Ne acuzaţi de X, dar aţi citit documentele noastre secrete în care scria exact ce vă spunem şi noi» şi multă lume va închide gura. Nu a aflat nimeni cine l-a ucis pe Kennedy, nu s-a aflat nimic despre Word Trade Center sau ceva care ar fi dus America într-o criză din care nu ar mai putea ieşi&quot;.&lt;/DIV&gt;
&lt;DIV&gt;&amp;nbsp;&lt;/DIV&gt;
&lt;DIV&gt;&amp;nbsp;&lt;/DIV&gt;
&lt;DIV&gt;&amp;nbsp;&lt;/DIV&gt;
&lt;DIV&gt;Câteva detalii tehnice&lt;/DIV&gt;
&lt;DIV&gt;&amp;nbsp;&lt;/DIV&gt;
&lt;DIV&gt;&amp;nbsp;&lt;/DIV&gt;
&lt;DIV&gt;Cât de greu ar fi, totuşi, pentru un hacker să pună mâna pe documente ca unele de pe WikiLeaks? În ce priveşte teoria potrivit căreia site-ul ar fi alimentat de comunităţi de hackeri, hackerul care îşi spune Daemien, coleg de &quot;trupă&quot; de cu Tinkode, ridică o problemă: &quot;Există o multitudine de posibilităţi prin care se poate dobândi acces asupra unui sistem. Toate aceste variante au în comun anumiţi factori ce facilitează succesul rezultat în urma unui astfel de atac informatic. Proasta administrare este principalul element vinovat pentru aceste &quot;scurgeri&quot; nedorite şi nu de puţine ori au fost cazuri în care importante baze de date aparţinând unor site-uri de renume au căzut prada hacker-ilor datorită unor breşe de securitate pur copilăreşti. Există şi site-uri de profil ce înglobează probleme de securitate, în care zilnic apar noi şi noi vulnerabilităţi raportate de fani ai genului.(...) Dar e greu de crezut că echipa WikiLeaks ar folosi aceste vulnerabilităţi publice, mult mai plauzibilă ar fi varianta unor descoperiri numite generic «0 day», ferite de ochii şi urechile celor din exterior.(...) Cert este că aceste atacuri au fost susţinute de oameni profesionişti, foarte bine pregătiţi în ceea ce fac, oameni de elită; atât în efectuarea atacului propriu-zis, cât şi în alegerea unui target care nu poate fi ales la întâmplare&quot;.&lt;/DIV&gt;
&lt;DIV&gt;&amp;nbsp;&lt;/DIV&gt;
&lt;DIV&gt;&amp;nbsp;&lt;/DIV&gt;
&lt;DIV&gt;Daemien susţine că a avut &quot;ocazia&quot; de a accesa documente cu caracter secret, dar că, până la urmă, nu a fost scopul lui de a le face publice. &quot;Am avut ocazia să văd informaţii strict secrete (obţinute de un alt coleg de breaslă) ale armatei şi trupelor de elită SUA, reprezentând costurile de antrenament ale acestor trupe precum şi câteva filmuleţe cu tehnici de pregătire şi antrenamente. Aceste informaţii nu au fost niciodată publicate, ne-am delectat cu ele pur şi simplu, dacă se poate spune aşa, după care au fost date uitării.Cei care sunt în &quot;branşă&quot;, la fel ca si mine, nu fac portretul vandalului, al hoţului cibernetic, nu facem &quot;trafic&quot; de informaţii sensibile, nu şantajăm oameni. Suntem doar noi împotriva sistemului, a &quot;maşinii&quot;, şi în asta constă toată frumuseţea. Odată ce sistemul a fost îngenunchiat (vorbind la modul figurat), mergem mai departe către ceva mult mai &quot;antrenant&quot;&quot;, susţine hackerul.&lt;/DIV&gt;
&lt;DIV&gt;&amp;nbsp;&lt;/DIV&gt;
&lt;DIV&gt;&amp;nbsp;&lt;/DIV&gt;
&lt;DIV&gt;&amp;nbsp;&lt;/DIV&gt;
&lt;DIV&gt;Problema de etica.&lt;/DIV&gt;
&lt;DIV&gt;&amp;nbsp;&lt;/DIV&gt;
&lt;DIV&gt;&amp;nbsp;&lt;/DIV&gt;
&lt;DIV&gt;Daemien crede că atacul agresiv lansat asupra WikiLeaks pare a fi unul comandat. &quot;Cel mai probabil este că aceste atacuri asupra WikiLeaks au fost purtate de mercenari (sau hacker-ii &quot;black-hat&quot;), angajaţi fie în scopul unor operaţiuni individuale, fie de o anvergură mult mai mare&quot;, spune acesta. Însă statele vizate încearcă să cenzureze inutil comunitatea Wikileaks, adaugă tânărul Andrei Avădanei, hacker din categoria &quot;whitehat&quot; - specializat în a sparge legal site-uri, pentru a testa securitatea - şi fondator al comunităţii online worldit.info. &quot;Site-ul dispune de foarte mulţi simpatizanţi la ora actuală care o ajută să supravieţuiască. E deja mult prea târziu, cine a avut nevoie de informaţii le-a descărcat&quot;, spune Andrei. &lt;/DIV&gt;
&lt;DIV&gt;&amp;nbsp;&lt;/DIV&gt;
&lt;DIV&gt;Adaugă că ar putea să le dea dreptate celor de la WikiLeaks. Dacă nu ar interveni o chestiune de etică, valabilă şi în lumea hackerilor. &quot;Uneori e bine că anumite informaţii să nu fie dezvăluite, pentru că nu toată lumea ştie să folosească resursele de care dispune în scopuri etice&quot;.&lt;/DIV&gt;</content:encoded>
			<link>https://radicalhackers.ucoz.net/news/scandalul_wikileaks_decodat_de_hackeri_romani/2010-12-10-32</link>
			<dc:creator>RadicalHacker</dc:creator>
			<guid>https://radicalhackers.ucoz.net/news/scandalul_wikileaks_decodat_de_hackeri_romani/2010-12-10-32</guid>
			<pubDate>Fri, 10 Dec 2010 01:12:43 GMT</pubDate>
		</item>
		<item>
			<title>WikiLeaks. Hackerii care au lovit Visa şi Mastercard: &quot;Luptăm pentru libertatea informaţiei&quot;</title>
			<description>&lt;SPAN style=&quot;COLOR: #dcdcdc&quot;&gt;Într-o discuţie cu EVZ, hackerii care spun că au atacat ieri site-urile companiilor Visa şi Mastercard, drept răzbunare după ce acestea au suspendat plăţile donatorilor către WikiLeaks, explică argumentele acestui &quot;război informaţional&quot;.&lt;BR&gt;&lt;BR&gt;&lt;BR&gt;&lt;BR&gt;Site-ul companiei Mastercard a devenit indisponibil încă de ieri-dimineaţă în urma unui atac de tip DDOS (Distributed Denial of Services), revendicat de un grup de hackeri autointitulat Anonymous, care a precizat pentru EVZ că luptă &quot;pentru a ţine organizaţia WikiLeaks activă&quot;. Atacul hackerilor a avut un motiv precis: pedepsirea Mastercard, care a decis marţi, alături de Visa Europe, invocând posibile probleme de legalitate, să suspende plăţile făcute de către donatorii din întreaga lume către site-ul WikiLeaks. Acesta publică de mai bine de o săptămână telegramele secrete ale diplomaţiei americane, spre nemulţumirea Washingtonului şi a altor guverne. Mastercard insista ieri că problemele site-ului nu afecta...</description>
			<content:encoded>&lt;SPAN style=&quot;COLOR: #dcdcdc&quot;&gt;Într-o discuţie cu EVZ, hackerii care spun că au atacat ieri site-urile companiilor Visa şi Mastercard, drept răzbunare după ce acestea au suspendat plăţile donatorilor către WikiLeaks, explică argumentele acestui &quot;război informaţional&quot;.&lt;BR&gt;&lt;BR&gt;&lt;BR&gt;&lt;BR&gt;Site-ul companiei Mastercard a devenit indisponibil încă de ieri-dimineaţă în urma unui atac de tip DDOS (Distributed Denial of Services), revendicat de un grup de hackeri autointitulat Anonymous, care a precizat pentru EVZ că luptă &quot;pentru a ţine organizaţia WikiLeaks activă&quot;. Atacul hackerilor a avut un motiv precis: pedepsirea Mastercard, care a decis marţi, alături de Visa Europe, invocând posibile probleme de legalitate, să suspende plăţile făcute de către donatorii din întreaga lume către site-ul WikiLeaks. Acesta publică de mai bine de o săptămână telegramele secrete ale diplomaţiei americane, spre nemulţumirea Washingtonului şi a altor guverne. Mastercard insista ieri că problemele site-ului nu afectau tranzacţiile, dar o companie parteneră a precizat pentru BBC News că există probleme în privinţa serviciului de plăţi online. Un mesaj postat aseară târziu pe contul de twitter al hackerilor anunţa public faptul că următoarea ţintă pe care se pregătesc să o atace este site-ul Visa. Pagina web a companiei a devenit în scurt timp indisponibilă. &quot;Hackerii au dat jos site-ul Visa în numele Wikileaks. Situaţia o ia razna&quot;, au spus imediat hackerii pe Twitter. În următoarele două ore, atât pagina de Facebook a grupului Anonymous cât şi contul de Twitter au fost suspendate. &quot;Oamenii trebui să ştie&quot; Cine sunt oamenii care au coordonat atacul DDOS (o acţiune ilegală, ce presupune inundarea unui site cu cereri false de comunicare externă până când acesta este copleşit şi devine indisponibil)? &quot;Suntem o mişcare anonimă, descentralizată, care luptă împotriva cenzurii şi a acţiunilor anti-piraterie&quot;, spun pe site-ul lor hackerii din grupul cunoscut sub numele Anonymous. Anonymous a fost constituit de utilizatorii site-ului 4Chan, popular printre hackeri şi împătimiţii jocurilor pe calculator şi a devenit între timp celebru după ce a atacat cu succes mai multe ţinte, printre care site-ul RIIA (Recording Industry Association of America) sau cel al Bisericii Scientologice . Ce îi mână în luptă? &quot;Luptăm pentru a ţine organizaţia WikiLeaks activă pentru a dezvălui secretele guvernului&quot;, spune pentru EVZ unul din hackerii din acest grup, care se identifică cu username-ul &quot;RootDisPl0x&quot;. &quot;Vedem cum reacţionează guvernele, fac tot posibilul pentru a închide WikiLeaks&quot;, adaugă el. &quot;Oamenii trebuie să ştie ce se întâmplă cu banii lor, să ştie ce fac ţările lor&quot;, spune alt reprezentant al Anonymous, &quot;FenniC&quot; în discuţia purtată online pe site-ul grupului. Este o luptă antisistem? &quot;Cu siguranţă nu mă identific ca fiind antisistem&quot;, spune un alt membru al Anonymous, &quot;Switch&quot;. &quot;Luptăm pentru libertatea informaţiei. Şi credem că site-ul WikiLeaks ajută la verificarea responsabilităţii guvernelor&quot;, adaugă el. Un război informaţional Hackerii, care apreciază că grupul lor, neomogen, conţine probabil &quot;vreo câteva mii de persoane&quot; spuneau în discuţia purtată ieri după-amiază online că vor continua să atace Mastercard. &quot;Există şi alte ţinte, dar vom discuta despre ele după ce terminăm cu Mastercard&quot;, spune &quot;Switch&quot;. Membrii grupului cred că operaţiunea actuală a Anonymous este una fără precedent. &quot;Acesta este primul război informaţional al internetului. Şi vom lupta până la sfârşit&quot;, asigură, pentru EVZ, &quot;RootDisPl0x&quot;. Există posibilitatea ca guvernele să folosească acest moment pentru a introduce o reglementare a internetului? &quot;Posibil, posibil, în unele ţări. Ar putea spune &lt; iată ce haos se poate produce, de aceea trebuie avem nevoie de reguli pentru internet &amp;gt;, dar sperăm totuşi să nu o facă iar noi vom face eforturi să îi împiedicăm într-un astfel de caz&quot;, mai spune &quot;RootDisPl0x&quot;. PayPal, sub presiunea SUA? Mastercard este doar ultima victimă a hackerilor. Un alt site care a avut de suferit a fost cel al PostFinance, banca elveţiană care a blocat, luni, contul lui Assange. Şi blogul PayPal, furnizorul de servicii financiare electronice care a blocat donaţiile către Assange, a fost ţinta atacurilor. Ieri, un oficial al PayPal, Osama Bedier, a admis că decizia de a suspenda donaţiile către Wiki- Leaks a fost luată după ce Departamentul de Stat al SUA a informat compania că site-ul este implicat în activităţi ilegale. Guvernul SUA a negat că ar fi exercitat presiuni asupra companiei. De suferit a avut şi site-ul procuraturii suedeze, care a formulat acuzaţiile de viol la adresa fondatorului WikiLeaks, Julian Assange, pe baza cărora acesta a fost arestat în Marea Britanie. Hackerii au atacat aceasta pagină web, ca şi pe cea a avocaţilor care reprezintă cele două presupuse victime. Altfel, în ciuda problemelor şi a faptului că Assange se află în închisoare, WikiLeaks a promis că va continua ca de obicei cu publicarea telegramelor. O depeşă proaspătă a apărut ieri pe site-ul The Guardian şi vizează chiar cele două companii, Visa şi Mastercard. Depeşa arată că oficialii americani au făcut lobby pentru Visa şi Mastercard pe lângă guvernul de la Moscova, anul acesta, pentru a împiedica adoptarea unei legi care ar fi afectat interesele celor două companii. CITEŞTE MAI MULTE DEZVĂLUIRI ÎN SECŢIUNEA WIKILEAKS. &lt;BR&gt;&lt;/SPAN&gt;</content:encoded>
			<link>https://radicalhackers.ucoz.net/news/wikileaks_hackerii_care_au_lovit_visa_si_mastercard_luptam_pentru_libertatea_informatiei/2010-12-10-31</link>
			<dc:creator>RadicalHacker</dc:creator>
			<guid>https://radicalhackers.ucoz.net/news/wikileaks_hackerii_care_au_lovit_visa_si_mastercard_luptam_pentru_libertatea_informatiei/2010-12-10-31</guid>
			<pubDate>Fri, 10 Dec 2010 01:01:13 GMT</pubDate>
		</item>
		<item>
			<title>WikiLeaks: &quot;Războiul hackerilor&quot; va continua</title>
			<description>&lt;P&gt;&lt;SPAN style=&quot;COLOR: #dcdcdc&quot;&gt;Atacurile lansate de hackeri împotriva site-urilor ostile WikiLeaks nu se opresc, a promis astăzi un purtător de cuvânt al grupului piraţilor informatici &quot;Anonymous&quot;, scrie AFP. &lt;BR&gt;&quot;Campania nu s-a terminat. Sunt tot mai mulţi oameni care ni s-au alăturat ca să ne ajute&quot;, a declarat la BBC Radio reprezentantul &quot;Anonymous&quot; ce s-a prezentat &quot;Coldblood&quot; (Sânge rece). Acesta a explicat că sunt multe persoane care descarcă programul botnet, care face posibilă lansarea, simultan, de la mii de calculatoare atacuri informatice împotriva unui site, care nu va mai putea să fie astfel accesat. Ieri, grupul &quot;Anonymous&quot; a început un vast atac cibernetic coordonat împotriva site-urilor care au privat WikiLeaks de serviciile lor financiare. Libertate pe Internet După Visa, Mastercard, siteul guvernului suedez a fost de asemenea inaccesibil, potrivit presei. Şi site-ul fostei candidate la preşedinţia SUA, Sarah Palin, a fost vizat. Palin declarase că Assange are &quot;mâini...</description>
			<content:encoded>&lt;P&gt;&lt;SPAN style=&quot;COLOR: #dcdcdc&quot;&gt;Atacurile lansate de hackeri împotriva site-urilor ostile WikiLeaks nu se opresc, a promis astăzi un purtător de cuvânt al grupului piraţilor informatici &quot;Anonymous&quot;, scrie AFP. &lt;BR&gt;&quot;Campania nu s-a terminat. Sunt tot mai mulţi oameni care ni s-au alăturat ca să ne ajute&quot;, a declarat la BBC Radio reprezentantul &quot;Anonymous&quot; ce s-a prezentat &quot;Coldblood&quot; (Sânge rece). Acesta a explicat că sunt multe persoane care descarcă programul botnet, care face posibilă lansarea, simultan, de la mii de calculatoare atacuri informatice împotriva unui site, care nu va mai putea să fie astfel accesat. Ieri, grupul &quot;Anonymous&quot; a început un vast atac cibernetic coordonat împotriva site-urilor care au privat WikiLeaks de serviciile lor financiare. Libertate pe Internet După Visa, Mastercard, siteul guvernului suedez a fost de asemenea inaccesibil, potrivit presei. Şi site-ul fostei candidate la preşedinţia SUA, Sarah Palin, a fost vizat. Palin declarase că Assange are &quot;mâinile pătate cu sânge&quot;. &quot;E un război informatic. Noi vrem ca internetul să rămână liber şi deschis tuturor, aşa cum a fost dintotdeauna&quot;, a mai declarat Coldblood. El a mai spus şi că Anonymous nu este un grup organizat şi că nu a intrat niciodată în legătură cu WikiLeaks. Între timp, fondatorul site-ului care a iscat o furtună în diplomaţia mondială, Julian Assange a petrecut cea de-a doua noapte în închisoare în Marea Britanie. &lt;BR&gt;&lt;/SPAN&gt;&lt;/P&gt;</content:encoded>
			<link>https://radicalhackers.ucoz.net/news/wikileaks_razboiul_hackerilor_va_continua/2010-12-10-30</link>
			<dc:creator>RadicalHacker</dc:creator>
			<guid>https://radicalhackers.ucoz.net/news/wikileaks_razboiul_hackerilor_va_continua/2010-12-10-30</guid>
			<pubDate>Fri, 10 Dec 2010 00:53:45 GMT</pubDate>
		</item>
		<item>
			<title>ONU, îngrijorată de presiunile asupra firmelor asociate site-ului WikiLeaks</title>
			<description>&lt;SPAN style=&quot;COLOR: #dcdcdc&quot;&gt;Înaltul comisar ONU pentru drepturile omului, Navi Pillay, şi-a exprimat astăzi îngrijorarea faţă de presiunile exercitate asupra companiilor care oferă diferite servicii site-ului WikiLeaks, scrie France Presse. &lt;BR&gt;&quot;Sunt preocupată de informaţiile privind presunile făcute asupra unor companii private, printre care bănci, diferite instituţii financiare care emit carduri bancare, precum şi site-uri specializate, pentru a-şi închide liniile de credit destinate donaţiilor către WikiLeaks&quot;, a declarat aceasta. Mai multe companii, precum Visa, Mastercard sau site-ul Postfinance.ch şi-au suspendat recent serviciile financiare destinate WikiLeaks. Astfel de măsuri pot fi interpretate ca încercări de cenzurare de informaţii şi ar putea fi traduse drept încălcări ale libertăţii de exprimare, a adăugat oficialul Naţiunilor Unite. &quot;Dacă WikiLeaks a comis acte percepute ca fiind ilegale, atunci acestea ar trebui tratate în baza legilor şi nu prin intermediul presiunil...</description>
			<content:encoded>&lt;SPAN style=&quot;COLOR: #dcdcdc&quot;&gt;Înaltul comisar ONU pentru drepturile omului, Navi Pillay, şi-a exprimat astăzi îngrijorarea faţă de presiunile exercitate asupra companiilor care oferă diferite servicii site-ului WikiLeaks, scrie France Presse. &lt;BR&gt;&quot;Sunt preocupată de informaţiile privind presunile făcute asupra unor companii private, printre care bănci, diferite instituţii financiare care emit carduri bancare, precum şi site-uri specializate, pentru a-şi închide liniile de credit destinate donaţiilor către WikiLeaks&quot;, a declarat aceasta. Mai multe companii, precum Visa, Mastercard sau site-ul Postfinance.ch şi-au suspendat recent serviciile financiare destinate WikiLeaks. Astfel de măsuri pot fi interpretate ca încercări de cenzurare de informaţii şi ar putea fi traduse drept încălcări ale libertăţii de exprimare, a adăugat oficialul Naţiunilor Unite. &quot;Dacă WikiLeaks a comis acte percepute ca fiind ilegale, atunci acestea ar trebui tratate în baza legilor şi nu prin intermediul presiunilor sau intimidării&quot;, a mai subliniat Pillay. Oficialul ONU a recunoscut însă echilibrul fragil dintre libertatea de informare şi necesitatea protejării securităţii naţionale. Într-o altă intervenţie, preşedintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva şi-a manifestat astăzi dezacordul în legătură cu reţinerea fondatorului WikiLeaks, Julian Assange, fapt care, potrivit opiniei sale, reprezintă un &quot;atentat împotriva libertăţii de expresie&quot;, transmite agenţia Efe, preluată de Agerpres. &quot;Vinovat nu este cel care a dezvăluit o prostie, ci acela care a scris-o&quot;, a declarat şeful statului brazilian, susţinând decizia lui Assange de a utiliza portalul WikiLeaks pentru a dezvălui telegramele secrete transmise de ambasadele SUA din toată lumea. Lula s-a arătat îngrijorat de faptul că până acum nu a văzut vreun protest al presei împotriva reţinerii lui Assange. &quot;Voi utiliza blogul preşedinţiei pentru a-mi exprima dezacordul&quot;, a afirmat el. Preşedintele brazilian consideră că Assange a devenit subiectul unei căutări intense în toată lumea, înainte de a fi reţinut, după ce WikiLeaks a expus în faţa lumii &quot;o diplomaţie ce părea de neatins&quot;. &lt;BR&gt;&lt;/SPAN&gt;
&lt;P&gt;&lt;SPAN style=&quot;COLOR: #dcdcdc&quot;&gt;&amp;nbsp;&lt;/SPAN&gt;&lt;/P&gt;</content:encoded>
			<link>https://radicalhackers.ucoz.net/news/onu_ingrijorata_de_presiunile_asupra_firmelor_asociate_site_ului_wikileaks/2010-12-10-29</link>
			<dc:creator>RadicalHacker</dc:creator>
			<guid>https://radicalhackers.ucoz.net/news/onu_ingrijorata_de_presiunile_asupra_firmelor_asociate_site_ului_wikileaks/2010-12-10-29</guid>
			<pubDate>Fri, 10 Dec 2010 00:49:50 GMT</pubDate>
		</item>
		<item>
			<title>Un tînăr implicat în atacurile asupra site-urilor Visa şi Mastercard, arestat la Haga</title>
			<description>&lt;SPAN style=&quot;COLOR: #dcdcdc&quot;&gt;Războiul virtual din jurul WikiLeaks continuă. Grupul de hackeri autointitulat Anonymous a anunţat în urmă cu câteva ore pe contul de Twitter că se pregăteşte să lanseze un atac asupra site-ului Amazon. Fără succes. Ulterior, ei au renunţat la această ţintă şi şi-au reluat atacurile asupra unei ţinte mai vechi, site-ul PayPal. Potrivit De Telegraaf, poliţia olandeză a reţinut deja un tânăr de 16 ani suspectat că ar fi implicat în atacurile asupra Visa şi Mastercard. &lt;BR&gt;Atacurile asupra Amazon şi PayPal au acelaşi motiv, ambele companii au refuzat să lucreze cu WikiLeaks, site-ul care publică de aproape două săptămâni depeșele secrete ale diplomației americane. În vreme ce Amazon a expulzat WikiLeaks de pe serverele sale, PayPal a suspendat contul prin care donatorii puteau trimite bani pentru susţinerea site-ului lui Julian Assange. &quot;Noi luptăm pentru a ţine organizaţia WikiLeaks activă pentru a dezvălui secretele guvernului&quot;, declara ieri, unul dintre mem...</description>
			<content:encoded>&lt;SPAN style=&quot;COLOR: #dcdcdc&quot;&gt;Războiul virtual din jurul WikiLeaks continuă. Grupul de hackeri autointitulat Anonymous a anunţat în urmă cu câteva ore pe contul de Twitter că se pregăteşte să lanseze un atac asupra site-ului Amazon. Fără succes. Ulterior, ei au renunţat la această ţintă şi şi-au reluat atacurile asupra unei ţinte mai vechi, site-ul PayPal. Potrivit De Telegraaf, poliţia olandeză a reţinut deja un tânăr de 16 ani suspectat că ar fi implicat în atacurile asupra Visa şi Mastercard. &lt;BR&gt;Atacurile asupra Amazon şi PayPal au acelaşi motiv, ambele companii au refuzat să lucreze cu WikiLeaks, site-ul care publică de aproape două săptămâni depeșele secrete ale diplomației americane. În vreme ce Amazon a expulzat WikiLeaks de pe serverele sale, PayPal a suspendat contul prin care donatorii puteau trimite bani pentru susţinerea site-ului lui Julian Assange. &quot;Noi luptăm pentru a ţine organizaţia WikiLeaks activă pentru a dezvălui secretele guvernului&quot;, declara ieri, unul dintre membrii Anonymous, într-o discuție purtată online cu EVZ. Ieri, site-urile Visa și Mastercard au devenit pentru o bună perioadă de timp indisponibile după ce au fost atacate de hackerii Anonymous, care au reclamat faptul că cele două companii au suspendat plățile făcute de donatorii din întreaga lume către WikiLeaks. Au existat efecte limitate și asupra serviciilor oferite de Mastercard în România. &quot;Indisponibilitatea serviciilor Matercard din cursul zilei de ieri a avut impact asupra plăţilor online cu cardul din România. Cu toate acestea, situaţia a fost remediată, iar tranzacţiile online cu carduri Mastercard au fost reluate în cursul serii de ieri&quot;, a precizat Antonio Eram, CEO Netopia Sistem, companie care deţine mobilPay.ro, singura platformă din Romania care oferă plăţi online prin card bancar şi plăţi prin SMS, citat de Capital.ro. Potrivit publicaţiei olandeze De Telegraaf, poliţia de la Haga a identificat deja un tânăr de 16 ani suspectat că ar fi implicat în atacurile care au vizat Visa şi Mastercard. Tânărul ar fi mărturisit deja, iar poliţia nu exclude să facă alte arestări. Autorităţile au subliniat totuşi că se concentrează asupra oamenilor care coordonează atacurile şi nu asupra celor care îşi pun la dispoziţie computerele pentru aceste acţiuni. Hackeri, activiști cibernetici Atacul de tip DDOS (Distributed Denial of Services) este o acţiune ilegală, ce presupune inundarea unui site cu cereri false de comunicare externă până când acesta este copleşit şi devine indisponibil. Eventualul succes al unui astfel de atac este influenţat de numărul celor care iau parte la atac - cu cât mai mare este numărul, cu atât mai eficient va fi atacul. Atacurile iniţiale ale Anonymous au fost pornite de un număr ceva mai mic de iniţiaţi, între timp însă, mai mulţi utilizatori din întreaga lume s-au alăturat cauzei. Pentru a participa la acţiune, o persoană nu trebuie decât să descarce şi să instaleze un program LOIC (Low Orbit Ion Cannon) - calculatorul va fi mai apoi parte a atacului coordonat. BBC News scrie că programul cu pricina a fost deja descărcat de peste 31.000 de ori, dar citează un specialist care avertizează împotriva instalării acestui program. „Nimeni nu ar trebui să descarce un cod necunoscut în calculator. Vei ceda unui necunoscut controlul asupra computerului tău”, a subliniat Carole Thierault, specialist in securitate. Potrivit BBC, numărul celor care au lansat atacul asupra site-ului Visa a fost aproximativ 400. Unul dintre membrii Anonymous aprecia ieri că numărul celor care participă la acțiunile coordonate poate ajunge la câteva mii. Conturile de Twitter și Facebook ale celor care coordonează acțiunile Anonymous au fost suspendate aseară târziu. Pagina lor web este în prezent indisponibilă. Două noi conturi Twitter prin care hackerii își anunță atacurile sunt în acest moment disponibile - aici șiaici. Anonymous nu este un grup omogen și nu are un purtător de cuvânt oficial, diverși membri ai grupului au oferit însă câteva răspunsuri jurnaliștilor, cu privire la scopurile lor. În vreme ce unii membri ai grupului se autointitulează hackeri, alții își spun mai puțin pretențios, activiști cibernetici. Toți subliniază însă că au drept scop comun libertatea informației. &lt;BR&gt;&lt;/SPAN&gt;</content:encoded>
			<link>https://radicalhackers.ucoz.net/news/un_tinar_implicat_in_atacurile_asupra_site_urilor_visa_si_mastercard_arestat_la_haga/2010-12-10-28</link>
			<dc:creator>RadicalHacker</dc:creator>
			<guid>https://radicalhackers.ucoz.net/news/un_tinar_implicat_in_atacurile_asupra_site_urilor_visa_si_mastercard_arestat_la_haga/2010-12-10-28</guid>
			<pubDate>Fri, 10 Dec 2010 00:46:52 GMT</pubDate>
		</item>
	</channel>
</rss>